Cum ne invata bebelusii sa avem autocontrol

Ce ne invata bebelusii despre autocontrol

Știai că bebelușii au emoțiile într-o măsură foarte mare controlată de părinți?

Ei, la naștere, simt niște emoții „confuze și difuze” aș zice. Ei nu trăiesc emoții diferențiate foarte clar.

Trăiesc un fel de distres generalizat, emoții „amestecate”. Abia pe la 2-3 luni apar emoții pe care le putem distinge ca furia și tristețea iar pe la 6 luni apare frica. (până la 6 luni nu putem spune că trăiești frică, putem spune că trăiești mai degrabă o formă de distres. (adică, „stres negativ”)

Ei răspund la stimularea din mediu, iar reglarea emoțiilor bebelușilor cade puternic pe umerii părinților.

Dacă văd că bebelușul plânge, îl iau în brațe și-l leagănă, vorbesc cu el cu voci distorsionate („gugu-gugu 😀 ), îi arată anumite jucării, se joacă „cucu-bau”, etc. Emoțiile lui așa sunt reglate, de către părinte. Abia mai târziu, cam pe la 1 an, el începe să aibe bazele a ceea ce noi numim autocontrol. Până atunci autocontrolul e puternic influențat de ceea ce fac adulții care-l îngrijesc, de cum reacționează la plânsul sau la țipetele copilului.

Știi care e „tehnica de bază” pentru reglarea emoțiilor la aceste mici ființe lipsite în cea mai mare parte de autocontrol?

DISTRAGEREA ATENȚIEI.

În literatura de specialitate din psihologie, autocontrolul și reglarea emoțiilor sunt legate de ceea ce se numește „effortful control”.

Cuprinde 3 componente:

  1. Inhibarea unui răspuns dominant „la voința ta”
  2. Activarea unui răspuns subdominant „la voința ta”
  3. Comutarea și focusarea atenției

Practic, în asta constă autocontrolul, în inhibarea răspunsului care vine ca un impuls și nu e întotdeauna varianta cea mai înțeleaptă și activarea sau acordarea atenției pe un gând care poate e mai slab susținut de ceea ce simți dar care e mai înțelept.

Bun.

Eu am făcut un mic experiment pe propria piele în ultimele zile. M-am gândit că dacă funcționează atât de bine la copii, această tehnică de distragere a atenției, de ce nu ar funcționa și pe mine? Dacă la ei, care sunt mici și cam „incapabili” de autocontrol, funcționează, înseamnă că sunt șanse foarte mari să funcționeze și la mine.

Așa că, înainte să fac orice, mă întrebam: „ce e mai important acum să fac?” (facebook sau scris articol, citit pentru facultate sau făcut curățenie, pregătit haine pe a doua zi sau scris articol, etc.)

Îmi puneam această întrebare ca să-mi prioritizez sarcinile și să la fac pe cele mai importante mai întâi, pe cele care îmi aduceau cea mai multă mulțumire pe termen lung.

Și, după ce îmi răspundeam la întrebare îmi activam gândurile care mă ajutau să-mi îndeplinesc sarcina (ex. să rămân concentrat, să continui) și mi le inhibam pe cele care mă împiedicau (ex. să mă apuc de altceva). Ideea e că a funcționat de minune. Am avut câteva zile foarte productive și vreau să continui să fie la fel. 😀 (chiar acum, e 10:36 seara când scriu rândurile astea și impulsul a fost să intru pe facebook întâi, scriu articolul care îmi aduce mai multă mulțumire pe termen lung)

Distragerea atenției contează pentru că te ajută  să-ți controlezi emoțiile. Iar dacă-ți controlezi emoțiile, tinzi să trăiești mai multe emoții pozitive (susținut de dovezi din studii). Iar oamenii care sunt mai fericiți, trăiesc mai mult (argumente aici)

Așadar, când ai o serie de emoții care te împiedică să faci ceea ce îți dorești, folosește tehnica de distragere a atenției pentru că funcționează și pe bebeluși, care, sunt cei cu autocontrolul cel mai redus.

Fie că e vorba de frică, fie că e vorba de lene sau orice altceva, distrage-ți atenția de la gândurile care te duc spre amplificarea acelei emoții nedorite și mută-ți atenția pe gândurile care amplifică emoția dorită.

Dacă apar gânduri care te fac să eziți, mută-ți rapid atenția pe gânduri care te fac să acționezi, gândește-te la pașii concreți pe care trebuie să-i faci ca să îndeplinești sarcina pe care eziți să o faci.

Pas de acțiune scurt și concis: înlocuiește rapid gândurile care te fac să „pierzi” cu cele care te fac să câștigi.

Cristi Pavel

PS: Dacă ți-a plăcut articolul, spune-le te rog și altora de el (like)

Autor foto

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

3 thoughts on “Cum ne invata bebelusii sa avem autocontrol

  1. Florin

    De abia astept sa vad cum functioneaza si la mine tehnica asta.O pun in aplicare cu prima ocazie.

    Reply
    1. Cristi Pavel Post author

      Dacă funcționează la bebeluși, sunt șanse foarte mari să funcționeze și la noi. Depinde însă cât de bine o înțelegem ca să o aplicăm corect.

      Reply
  2. Pingback: De ce sa te temi si de ce nu, cand mergi cu trenul | Scapă de frică

Spune-ti parerea