Daca e mare, e greu. Daca e mic, e usor.

Salut

Acest articol prezinta un truc de perceptie care, daca stii sa-l folosesti, te ajuta sa controlezi frica destul de mult.

Am observat acest lucru în unele mailuri trimise de cititori, dar și în viața mea.

Așa că o să-ți spun o întâmplare recentă de-a mea care m-a dus să conștientizez („re-conștientizez”) o greșeală în reprezentarea realității (adică modul în care ne privim viața și situațiile prin care trecem, sau, în semnificația pe care o atribuim evenimentelor care ni se întâmplă).

Săptămâna trecuta m-am înscris într-o competiție pentru câștigarea unei burse în valoare de 800 de euro, care, dacă o câștig, îmi permite să fac un curs de internet business.

Imediat ce am primit oportunitatea, m-am înscris. Am început o adevărată campanie de strângere de voturi. Acel curs m-ar ajuta mult în planurile și proiectele mele. În special în cel pe care-l citești acum, scapadefrica.ro. M-ar ajuta să-l dezvolt și să-l fac cu adevărat profi. Acolo voi putea învăța cum să-ți aflu nevoile reale și cum putem crea o relație din care să avem ambii de câștigat, și tu, și eu.

Așa că am luat treburile în mod serios și am început să mă agit.

Am trimis mail pe listelele din newsletter, mi-am rugat prietenii să mă voteze, prietenii de pe facebook, etc. Am avut o concurență destul de aprigă, în special pe ultima sută de metri, când o doamnă a înaintat într-un mod surprinzător, depășindu-mă la numărul de voturi. În final am terminat pe locul 1, dar încă nu știu (la momentul în care scriu aceste rânduri), dacă am câștigat sau nu, pentru că sunt mai multe criterii de selecție, nu doar voturile.

Ce relevanță are povestea mea, cu frica și anxietatea, dar mai ales, cu controlul ei?

Vreau să-ți zic faptul că am luat lucrurile destul de în serios. Asta nu e rău. Ce e rău, e că vedeam competiția ca pe ceva foarte foarte serios, iar acest fapt îmi declanșa stres.

Dacă îți reprezinți (adică, percepi realitatea) situațiile într-o manieră de gravitate ridicată, de dificultate, atunci așa vor fi.

Dacă îți reprezinți realitatea într-o manieră de „ușor, normal, firesc”, atunci, așa va fi.

Cu alte cuvinte, dacă tu spui că lucrurile sunt grele, ele așa vor fi. Dacă tu spui că lucrurile sunt ușoare, ele așa vor fi. (Bineînțeles, cu o notă de relativitate)

De ce?

Pentru că nu există realitate obiectivă, ci doar subiectivă.

Ceea ce e adevărat pentru tine, poate fi fals pentru altul. Ceea ce e greu pentru tine, poate fi floare la ureche pentru altcineva.

Pentru un maratonist, să alerge 10 km, nu e o provocare prea mare, dar pentru un sendentar este. Același lucru, aceeași situație, dar cu semnificații complet diferite pentru persoane diferite.

Poate exemplul acesta nu e unul prea potrivit. Hai să mai luăm unul.

Pentru o persoană care are carnetul de șofer de 2 zile, șofatul poate fi o sarcină extrem de stresantă. Pentru o altă persoană, care are carnetul tot de 2 zile, șofatul poate fi o sarcină cu un nivel redus de stres atașat.

De ce?

Pentru că prima se gândește că face cine știe ce minune, că i se pot întâmpla 1000 de necazuri catastrofale. Pe când a doua, e conștientă că există riscuri doar că probabilitatea ca lucrurile extrem de neplăcute să se întâmple e mică și așa că se simte mai confortabil.

Revenind la exemplul experienței mele de săptămâna trecută:

– dacă îmi imaginam acea competiție și campania de strângere de voturi ca pe un lucru firesc, normal, nesolicitant din punct de vedere psihic, probabil că experimentam mai puțin stres

– în schimb, eu mi-am imaginat că se întâmplă cine știe ce mare eveniment în viața mea, iar această semnificație atribuită m-a agitat, mi-a declanșat mai mult stres și, implicit, puțină anxietate.

Nu mă înțelege greșit, nu vreau să-ți zic să nu te mai entuziasmezi de nimic sau, să nu iei viața în serios. Nicidecum. Fiecare emoție are o utilitate, de aceea s-a păstrat de-alungul dezvoltării filogenetice (evoluției speciei).

Eu ți-am dat acest pont ca să-l folosești atunci când simți că viața devine prea apăsătoare, că problemele sunt copleșitoare și că nu mai reziști.

Când te regăsești în această situație, încearcă să observi că tu ești cel care etichetează lucrurile ca fiind prea grave (prin cuvintele care le folosești, prin potențialele scenarii pe care ți le imaginezi), și tot tu ești cel care are puterea să facă opusul. Adică, să privească viața ca fiind mai ușoară, ca evenimentele prin care trecem nu sunt chiar atât de tragice și că nu suntem chiar neajutorați.

Dacă ai vreo cunoștință care e prea stresată, care se plânge că nu mai rezistă, indiferent de problemele sale, s-ar putea să o ajute acest articol. Trimite-i link-ul sau, dă un share/like pe facebook, te rog. 🙂

În concluzie: privește lucrurile care ți se întâmplă ca fiind normale și suportabile și așa vor fi în mare măsură. Privește lucrurile ca fiind de neacceptat sau de netrecut și așa vor fi în mare măsură.

Care e „încercarea” care te așteaptă în curând? Cum ai putea să o faci mai „ușoară” pentru a nu te stresa mai mult decât e cazul?

Ținem legătura,

Cristi Pavel

Dacă simţi că ai orice fel de completare sau vrei să-mi spui ceva, lasă-mi un comment mai jos sau trimite-mi un mail la: cristi@scapadefrica.ro

Autor foto

Aboneaza-te prin mail

si primesti ghidul gratuit - Cum controlezi orice frica intensa sau emotii puternice - 3 metode prin care sa reduci din senzatiile neplacute:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

4 thoughts on “Daca e mare, e greu. Daca e mic, e usor.

  1. Andrei

    Salut Cristi. Sa stii ca si eu mi-am dat seama de lucrul asta. Acum cateva zile nu mai tin minte ce am avut de facut, ceva care a avut un grad de dificultate putin mai ridicat decat deobicei, dar nu am simtit nici un fel de anxietate tocmai din cauza asta: pentru ca nu era ceva ce nu am mai facut inainte, deci aveam situatia sub control, si desi stiam ca voi avea provocari in experienta respectiva, eram increzator ca o voi duce la bun sfarsit fara probleme, depasirea provocarilor devenind oarecum naturala. Atunci m-a lovit gandul asta si mi-am pus o intrebare: “Bai frate… de ce cateodata cand fac ceva usor, inainte sa il fac mi se pare ca ar fi ultimul lucru din lume pe care l-as face, si chiar imi dadea repulsie in timp ce il faceam, dar cand fac ceva complicat si imi iau angajamentul cu incredere, mi se pare mai usor de facut decat celalalt task simplu ?”. Diferenta sta doar in perceptie, de atitudinea noastra din ziua respectiva si de alti factori mentali. Oricum.. eu sunt si o persoana mai introvertita si implicit am un discurs interior puternic, lucru care ma face sa imi pun foarte des intrebari ca cea de mai sus, iar cu timpul am invatat sa folosesc lucrul asta in avantajul meu, pentru ca ma ajuta sa imi dau raspunsuri singur si sa evoluez fara a avea nevoie neaparat de o sursa de inspiratie exterioara. Sper sa castigi bursa, pot sa spun ca te admir pentru curajul tau, si voi continua sa iti urmaresc blogul pentru ca fiecare articol e din ce in ce mai bun. Bafta si stai drept 😀 !

    Reply
    1. Cristi Pavel Post author

      Andrei, mersi! :)) Imi place ca inchei cu “stai drept!” pentru ca de multe ori ma surprind stand cocosat la calculator.

      Da, asta e idealul, sa fii indepedent, sa nu trebuiasca de fiecare data cand ai o problema sa apelezi la un site sau la o persoana. Bineinteles, sa nu cazi nici in extrema in care crezi ca stii totul. Cum zicea si Steve Job, “stay hungry, stay foolish”. Echilibrul e cheia. Cand ai o problema, prima data incearca sa o rezolvi singur. Daca nu poti, cauta la altii care au putut deja sau cauta metode.

      Reply
  2. Vladimir

    Dar de ce sa iti imaginezi competitia ca un lucru firesc, nesolicitant? Daca chiar iti doreai asta e un lucru normal sa iti canalizezi energia spre asta, stresul e inevitabil cand faci ceva care te pasioneaza/iti place, pentru ca inseamna ca iti pasa de deznodamant.

    La mine asta a functionat mult mai bine, sa imi dau seama ca ceea ce fac este ceea ce vreau si ce ma pasioneaza, iar facand asta si constientizand acel “stres”, el te impinge sa sa dai totul din tine. Si eu am avut tot o competitie similara in primavara si da am fost stresat, n-am castigat dar tot m-am simtit al dracului de bine dupa pentru ca stiam ca am dat tot ce aveam eu mai bun de oferit. 😉

    Nu vad stresul in situatia asta ca ceva negativ. Eu unu fara un pic de stres si frica (daca tot e numele blogului scapa de ea) as fi pierdut. Ele imi aduc aminte intr-un fel ca sunt pe calea cea buna. 🙂

    Reply
    1. Cristi Pavel Post author

      Articolul si blogul, e dedicat celor care au probleme cu frica, care vor sa “scape” de ea. Celor care se simt coplesiti de ea sau nu o pot controla. Daca tu o poti controla si chiar folosi intr-o maniera productiva, de ce nu. 🙂

      Nu zic faptul ca frica e ceva rau in sine, nicidecum, dar, cand devine irationala sau ne impiedica sa facem ceea ne dorim, atunci apare o problema.

      Reply

Spune-ti parerea