Frica de singuratate sa dispara peste noapte?

singuratate

Salutare,

Mă gândesc că ni se întâmplă tuturor din când în când să ne simțim singuri. Nu cred că e ceva neaparat rău, până la urmă de-alungul evoluției omul dacă era în grup avea șanse mai mari de supraviețuire în acel mediu periculos decât dacă era singur.

Cred că aceasta e una din cauzele pentru care noi, ca oameni, de multe ori suntem mai fericiți când suntem alături de ceilalți și mai triști când suntem singuri.

Am observat în perioada în care am stat mai departe de prietenii mei, când mi-am luat puțină pauză de la proiectele care mă cam aglomerau și chiar dacă-mi plăcea ceea ce făceam, a venit o vreme în care corpul să-mi zică: e nevoie să faci o pauză, să mai miști mușchii, să mai ieși în natură, să lași agenda să-și usuce cerneala…

Am văzut că dacă am stat mai departe de acel grup, am început să mă simt puțin singur.

Bineînțeles că nu trebuie să fiu tot timpul printre oameni ca să nu mă simt singur, cred că asta ar fi o dovadă de o nevoie de puțină terapie. E preferabil să stau des printre oameni dar ar e bine să mă pot simți satisfăcut plus fericit și singur.

Avem două modalități de a ne rezolva problemele de natură psihologică:

1) Să aducem modificări în modul în care gândim

Această modalitate presupune ca atunci când mă simt singur, să-mi reamintesc că e normal să mai mă simt și astfel, că nu e mare problemă și chiar dacă poate fi neplăcut pot tolera acea neplăcere și că nu trebuie ca neaparat tot timpul să fiu înconjurat de oameni.

Aceasta e cea mai eficientă și cea mai sănătoasă cale. Să aducem modificări la modul în care privim lucrurile, să ne modificăm așteptările asupra lumii, etc. De ce? Pentru că atunci când aducem modificări la noi înșine, nu mai suntem vulnerabili dacă situațiile neplăcute se repetă.

2) Să aducem modificări în mediu

Aceasta e o cale care poate fi foarte eficientă, însă nu elimină vulnerabilitatea. De exemplu, în loc să lucrez la gândurile mele, să lucrez doar la mediu, să caut mai multe contexte în care să interacționez cu oamenii și să evit să stau singur.

E o cale care este întradevăr eficientă, mă predispune ca atunci când sunt singur să-mi plâng de singurătate și să fug tot timpul să fiu printre oameni.

Însă, este și aceasta o cale necesară. Ca de cele mai multe ori calea optimă, cred eu, e calea de mijloc, adică cea în care caut să fiu în compania altor oameni și să nu fiu foarte pretențios în cerințele mele atunci când mă confrunt cu singurătatea.

Pe scurt, dacă mă simt singur atunci îmi amintesc că nu e ceva foarte rău acest lucru chiar dacă poate fi neplăcut și apoi caut să mă întâlnesc cu prieteni sau cunoștințe: sun, chem la un ceai, la o plimbare, etc.

Cu drag,

Cristi

Sursa foto

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Spune-ti parerea