Primul pas spre cresterea increderii in sine – experienta de succes

Salut

În articolul trecut îți spuneam ce este încrederea în sine la bază și cum arată (comparativ) oamenii care au încredere în sine și cei care nu au.

incredere in sine - experiente de succes

Pentru situația în care îți dorești să crești încrederea în sine, să te „simți” mai stăpân pe tine, să crezi că poți să faci ceea ce îți propui, îți propun următoarele lucruri.

Poți urmări varianta video, sau să citești varianta scrisă a acestui material (dând mai jos de video)

A avea încredere în sine înseamnă a avea anumite gânduri. La gânduri trebuie să fim atenți, să fie gânduri în care ne spunem „ne descurcăm”, „cred că pot să fac asta”, etc. Gândurile sunt cele care contează cel mai mult.

Ele sunt cele care ne determină emoțiile, nu altceva. Gândurile. Restul, ceea ce ni se întâmplă, doar ne activează anumite gânduri și interpretări, dar „cuvântul” final e la gând, la modul în care interpretăm ceea ce ni se întâmplă.

No bun, zice ardeleanul. Dar ce probleme pot să apară, la aceste gânduri? De ce nu funcționează de multe ori?

Gândurile care ne dau încrederea în sine funcționează foarte bine atunci când sunt susținute de dovezi din realitate. E una din cele mai puternice argumente pentru a întări un gând. Logic, nu? Nu mințim pe nimeni astfel. Chiar dacă, uneori, a ne minți pe noi înșine ne poate chiar ajuta. Dar asta depinde de context.

Cercetătorul Albert Bandura spune că cea mai puternică cale de dezvoltare a încrederii în sine este prin experiențe de succes.

Adică? Dacă am niște experiențe pozitive, situații în care m-am descurcat/mă descurc, am dovezi foarte clare că pot să fac acel lucru, deci am încredere.

Foarte important de reținut aici, e că încrederea în sine nu poate fi ceva global, să ai încredere în absolut orice. Pentru că una e să ai încredere să conduci mașina și alta e să ai încredere să conduci avionul (spuneam în articolul trecut). Încrederea în sine (autoeficacitatea) contează atunci când e luată într-un domeniu specific, într-un context (după cum arată într-un studiu derulat de Judge, Jackson, Shaw, Scott, și Rich din 2007).

Bun, cum putem să ne ridicăm gândul de încredere în sine pentru a fi mai perseverenți, a renunța mai greu și a avea performanță mai ridicată?

1. Experiențe trecute asemănătoare de succes.

Dacă nu ai încredere că poți să faci o sarcină specifică, ex. să te descurci la un examen, gândește-te la o situație trecută și (foarte important) ASEMĂNĂTOARE, în care te-ai descurcat.

Ce poți să-ți spui ca să te ajute: dacă m-am descurcat atunci, de ce nu m-aș descurca și acum?

Aceasta e o metodă prin care apelăm la experiențele din trecutul nostru pentru a ne dezvolta încrederea în sine.

De fiecare dată când vezi că ți-e teamă să faci ceva, gândește-te la ce ai făcut asemănător în trecut și cum te-ai descurcat.

2. Construim experiențe de succes

Bine Cristi, da’ eu nu am făcut nimic asemănător în trecut în care să mă descurc?! Ce pot face acum?

Poți să-ți creezi acum experiențe de succes care să-ți dea încredere. Adică, vei construi treptat prin modul în care-ți setezi obiectivele de atins șanse ridicate să ai succes acolo. Astfel, vei construi un bulgăre de zăpadă care se va rostogoli tot mai bine.

Cum faci efectiv? Împarți acea activitate pe pași mărunți, îți propui obiective intermediare.

Dacă, de exemplu, vrei să mergi la medic la control dar ți-e frică, prima dată vorbești cu cineva despre problema pentru care vrei să mergi (ai făcut primul pas, te-ai descurcat! bucură-te!), apoi contactează telefonic medicul și programează o întâlnire (ai făcut și asta! bravo!), te-ai descurcat! Apoi, dute la consult! Treptat, ți-ai arătat că poți, e foarte important să conștientizezi și să-ți spui în acele momente că „am reușit, am încercat și am reușit!”

Alt exemplu, nu ai încredere că poți deveni mai suplu/fit. Ți-e teamă să mergi la sală, că te gândești că nu te vei descurca și că ești prea slab. Împarte această experiență în pași intermediari. Prima dată citește despre nutriție și sport, la ce să te aștepți și ce ar trebui să faci. Apoi, vorbind doar de exercițiu fizic, fă flotări/genoflexiuni/abdomene și alte exerciții fizice acasă. După ce vezi că te descurci tot mai bine, observă acest lucru, spune-ți că te descurci. Apoi, vorbește cu un prieten care merge la sală să mergeți împreună. Dute cu el de câteva ori, să îți arate. Când înțelegi cum stau lucrurile puțin pe acolo, spune-ți „m-am descurcat, deci pot”, urmând ca apoi să mergi singur la sală.

Aceasta e prima cale de dezvoltare a încrederii în sine, prin apel la experiențele/reușitele trecute sau prin construirea unora noi.

Spune-mi într-un comment/sau pe privat printr-un mesaj la pagina „Vorbește cu mine”, în ce situație nu ai încredere în sine și să vedem cum putem să apelăm la experiențe trecute de succes sau să construim altele noi.

Pe curând,

Cristi Pavel

Resurse bibliografice:

Bandura, A. (1994). Self-efficacy. In V. S. Ramachaudran (Ed.),Encyclopedia of human behavior (Vol. 4, pp. 71-81). New York: Academic Press. (Reprinted in H. Friedman [Ed.], Encyclopedia of mental health. San Diego: Academic Press, 1998).

Judge, T. A., Jackson, C. L., Shaw, J. C., Scott, B. A., & Rich, B. L. (2007). Self-efficacy and work-related performance: the integral role of individual differences. Journal of applied psychology, 92(1), 107.

Sursa foto

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

6 thoughts on “Primul pas spre cresterea increderii in sine – experienta de succes

  1. andrei

    buna lectie,,,,daca ai putea sa-mi spui despre agorafobia,,adica frica de a iesi din casa

    Reply
    1. Cristi Pavel Post author

      Sigur, o să scriu și despre agorafobie, chiar dacă nu chiar următorul articol. Între timp, scrie-mi un mail pe privat (la pagina „Vorbește cu mine”) despre problema ta specifică, în ce situații apare, ce simți și mai ales la ce te gândești atunci și-ți voi răspunde cât pot de repede. 🙂

      Reply
  2. Cristi

    Eu nu sunt de acord ca gandurile determina emotiile. eu cred ca e invers, pare mult mai logic. In primii ani de viata, partea logica nu era devoltata. Noi am ramas cu niste amintiri ascunse care determina felul in care ne simtim dincolo de logica.

    Altfel cum iti explici ca exista cazuri in care nu-ti poti controla corpul(sa zicem ca ai o stare de anxietate sau frica puternica) desi mental/logic stii ca nu ai de ce sa te simti asa?

    Mai degraba decat ca gandesti incorect, pare mult mai logic sa fie faptul ca amintirile ascunse(legat de un stimul asemanator -si care cumva ti-au transformat intreaga biologie) iti determina acum starea.

    Cred ca prima data apare emotia si abia apoi rationalizam in legatura cu ea 🙂

    Reply
    1. Cristi Pavel Post author

      Ratiunea sta in genunghi in fata emotiilor. Emotiile au puterea de a scurcircuita ratiunea si comportamentul.

      Emotiile pot fi inainte gandurilor, atunci cand ACTIVEAZA ganduri. Ex, sunt trist si dupa imi spun ca nu trebuie sa fiu trist si simt apoi furie fata de mine.

      Nu exista emotie fara o procesare informationala legata de un stimul relevant scopurilor individului. Inlocuieste “procesare informationala” cu gand si e cam acelasi lucru. Unele ganduri ne vin foarte repede, incat ne e greu sa le constientizam. Traim emotia si apoi o observam, ne gandim asupra ei. Deci, intotdeauna e procesare informationala inainte de emotie, iar emotia poate declansa alte procesari informationale.

      Asadar, da, emotia poate fi inainte gandului. Dar tot timpul cauza emotiei sta in gand (i.e. procesare informationala).

      Daca doresti, iti ofer ceva materiale din cercetari care explica de ce e asa si nu emotie inainte de gand ca sa te convingi singur.

      Reply
  3. Pingback: Al doilea pas spre incredere in sine – cum ne influenteaza ceilalti | Scapă de frică

  4. Pingback: Al treilea pas pentru incredere in sine – incurajarea altora + emotiile noastre | Scapă de frică

Spune-ti parerea