Stabilirea de obiective care sa te faca sa te simti implinit

Au fost reacții de la câteva persoane, inclusiv de la persoane cu studii solide în domeniu, cu privire la numele acestui blog „scapădefrică”. Mi-au spus și eram perfect de acord cu fiecare că a scăpa de frică e un lucru greșit.

Total de acord!

Motivul pentru care am ales „scapadefrica” și nu „regleaza frica” este pentru că oamenii sunt mai atrași de acest nume decât de „reglează”, ei vor să „scape”, pe când în realitate, în cel mai fericit caz, o reglează.

Acum, de ce vrem să reglăm frica? Pentru a avea o emoție mai adaptativă, care să ne ajute să facem față mai bine încercărilor prin care trece și în cele din urmă să ne simțim împliniți.implinire

Acesta e singurul motiv pentru care lucrăm cu emoțiile, pentru a avea stare de bine, pentru a ne simți împliniți.

Mulți oameni îmi spun că sunt „roboțel” pentru că-mi place să-mi setez obiective, chiar dacă nu le îndeplinesc de fiecare dată. 😀

Vreau să spun și o variantă mai delicată… ce se întâmplă dacă îți îndeplinești obiectivele, însă, nu ești împlinit, nu te fac să te simți mai fericit?

Eu cred că degeaba îți stabilești și îți atingi obiectivele dacă ele nu te fac să… simți ceva.

Am consultat puțin literatura științifică și am descoperit niște obiective care au șansele cele mai mari să te facă împlinit dacă le atingi.

Sunt obiective alese de tine, nu contează ce domeniu, nu contează cum arată, la ce se referă, contează doar să aibă anumite caracteristici.

Aceste obiective care au șansele cele mai ridicate să te facă să te simți împlinit, vin dintr-o combinare, aș zice, a 2 teorii științifice: teoria autodeterminării a lui Ryan și Deci și teoria stării de flow a lui Mihály Csíkszentmihályi.

Ei bine, aceștia spun că pentru ca obiectivele să-ți aducă satisfacție, ele trebuie să fie:

  • intrinseci (de mine, nu de altcineva) – adică legat de tine și nu de ceva exterior ție, sau de altă persoană. Exemplu de obiectiv intrinsec: să devin psiholog până la 30 de ani. Exemplu de obiectiv extrinsec: să devin faimos până la 30 de ani.
  • îndreptate spre câștig (nu spre pierdere) – ex. „Să am jobul X” și nu „să nu mor de foame”
  • abordabile (nu imposibile) – știu că realismul e destul de criticat în blogosfera actuală pe motivul că ar „limita” oamenii. Eu cred că-i menține sănătoși mental, prin faptul că nu-i face să-și creeze așteptări nerealiste și apoi să sfârșească dezamăgiți… la ce folos?
  • urmate autonom (nu te obligă nimeni) – faci pentru că VREI TU, nu ca să mulțumești pe altcineva sau să nu te „certe” cineva
  • provocative în mod optim (nici extrem de grele, nici prea ușoare) – era o teorie legată de cât de dificile să fie obiectivele pentru sportivii de performanță ca să-i conducă treptat spre reușită care spunea că ele ar trebui să fie cu 5-10% peste abilitățile lor actuale.
  • cu așteptări rezonabile legate de succes (e ok dacă nu arată 100% cum mi-am imaginat)

O să formulez eu un obiectiv pentru mine, care să respecte aceste reguli, apoi te invit să formulezi și tu unul într-un comment mai jos:

Să pot face în totalitate acest program de exerciții fizice până la 1 august.

Aștept obiectivul tău într-un comentariu mai jos.

Ia să vedem,

Cristi

P.S. Planificarea este cel mai bun predictor pentru acțiune – adică, dacă-ți planifici, ai șansele cele mai mari să faci acel lucru pentru că automat îl ferești de niște blocaje.

Sursa foto

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Spune-ti parerea